Lysis by Platon

Author:Platon [Platon]
Format: epub
Tags: ro
Published: 2010-03-24T22:00:00+00:00

NOTE

Preambul. în suita aproximativă a operelor platoniciene Lysis ocupă un loc destul de incert şi controversat de către comentatorii moderni. Aceasta întrucît se remarcă o neconcordanţă între factura compoziţională a dialogului şi orientarea speculativă ce-i este specifică, în acest sens, Lysis are afinităţi structurale cu dialogurile socratice, fiind ca şi Ion, Lahes, Charmides, cei doi Hippias, un dialog de tip protreptic al cărui demers inductiv conclude provizoriu şi aparent în mod negativ. Şi în Lysis întîlnim aceleaşi turnuri ale spiritului retoric ca şi în celelalte dialoguri, în care există încă multe afinităţi cu tipul de argumentare sofistică, de pildă, investigaţia eristică, ce induce paradoxul şi negarea premiselor, referinţa la texte poetice citate ca autoritare puncte de plecare pentru noi demersuri, interlocuţiunea cu parteneri succesivi etc. Din toate aceste motive Lysis este aşezat printre dialogurile de tinereţe de către unii învăţaţi ca Alfred Croiset. Pe de altă parte, în investigaţia asupra corelatelor prieteniei demersul inductiv ajunge să circumscrie termeni ontologici fără să se oprească în mod definitoriu asupra lor, constituind însă un preludiu pentru maieutica unor dialoguri de maturitate, ca Banchetul şi Phaidros. Pentru acest motiv P. Friedlander consideră că Lysis este un satelit al Banchetului, aşezîndu-l în cronologia operei platoniciene între Phaidros şi Banchetul.

Din punct de vedere literar, Lysis, ca şi Charmides, presupune un cadru mediator, anume naraţiunea lui Socrate către un auditor implicit. Pe canavaua acestei relatări se brodează succesivele interlocuţii ale lui Socrate cu celelalte personaje ale dialogului, la care naratorul Socrate se referă prin reflexii psihologice sau prin explicitări şi detalii privind timpul şi spaţiul acţiunii relatate. Acest procedeu, dealtminteri neuzitat In celelalte dialoguri, cu excepţia lui Charmides, face ca în Lysis elementele de cadru epic şi descriptiv (spaţiul, evoluţia caracterelor) să capete o pondere considerabilă. Condiţionat în bună măsură de aceste elemente, distingem mai întîi preambulul (de la 203 a—206 e) ce se petrece în afara Atenei, la intrarea unei palestre. Socrate, trecînd prin dreptul acesteia, în drum, de la o palestră la alta, este oprit de cîţiva tineri ce-i erau bine cunoscuţi. în controversa care se iscă imediat cu privire la sentimentele lui Hippothales faţă de Lysis, Socrate este luat ca arbitru şi invitat să intre în palestră. Urmează (între 206 d—207 c) o descriere expresivă şi succintă a reperelor privind scena în care se va petrece dezbaterea socratică. Astfel se succed, în ordinea firească oricărei naraţii, intrarea lui Socrate şi a grupului de tineri în palestră, înregistrarea prezenţei copiilor şi efebilor îmbrăcaţi în haine de sărbătoare în cinstea lui Hermes, îndeletnicirile oţioase ale copiilor şi, în sfîrşit, identificarea, am zice epifania, lui Lysis. în acest moment am căpătat cunoştinţă de toate personajele dialogului, a căror atentă conturare psihologică şi intelectuală este urmărită în tot cursul dialogului, atît prin notaţiile marginale cît mai ales prin replicile interlocuţiei. Cu toţii par să fie personaje autentice, existente în Alena lui Socrate într-o perioadă ce nu se poate stabili cu rigoare. Cu toţii pot, fi consideraţi martori şi discipoli al învăţăturii socratice. Lysis, centrul de interes în dialog,

Download

Copyright Disclaimer:
This site does not store any files on its server. We only index and link to content provided by other sites. Please contact the content providers to delete copyright contents if any and email us, we'll remove relevant links or contents immediately.